Hristos este Adevărul în sensul că singura explicație adevărată despre ce este Adevărul este aceasta: că El este Adevărul. Poate fi întrebat aceasta un Apostol, poate fi întrebat un creștin, anume ce este Adevărul, și atunci Apostolul și creștinul acela arată spre Hristos la întrebarea aceasta și spune: priviți-L pe El, învățați de la El, El era Adevărul. Asta vrea să spună că adevărul, în sensul în care Hristos este Adevărul, nu este o sumă de fraze, nici o determinare conceptuală și nici altele asemenea, ci o viață. Ființa Adevărului nu este o reduplicare directă a Ființei în relație cu gândirea, ceea ce ar fi doar o ființare gândită dar pe care gândirea o asigura a fi fiind doar o himeră care nu există, în timp ce-i păstrează gândirii valabilitatea că este lucrul gândit, adică are valabilitate. Nu, ființa adevărului este reduplicarea în tine, în mine, în el, că viața ta, viața mea, viața lui exprimă, apropiindu-se treptat, străduindu-se să o facă, adevărul; că viața ta, viața mea, viața lui este, apropiindu-se treptat, străduindu-se spre asta, ființa adevărului, așa cum Adevărul era în Hristos o viață, căci El era Adevărul.- Şcoala Creştinismului, traducere de Mircea Ivănescu, Editura Adonai, 1995, p. 232 -
